Aberatii de om nedormit...

     N-am mai scris nimic pentru că lipsă de timp, pentru că eu chef am avut, am avut și niște idei crețe, dar le-am pierdut din mers, căci părul lung și mintea scurtă. Am scurtat părul, să vedem ce-o să se întâmple... De fapt, am avut timp, dar l-am folosit la alte chestii (vorbesc despre timp, nu despre păr) pe care n-aveam cum să le amân, dar și la altele pe care chiar n-aveam cum să le ocolesc... Ocolesc stiva de haine pe care-ar trebui să le calc, dar încă mai avem niște haine care nu necesită atenție deosebită, și cre' că cân' s-o epuiza rezerva asta, o să mă îndur să iau fierul de coadă... Sper să nu mai țină prea mult balamucul, pentru că am chef să folosesc timpul și-n alte moduri...
     Mi-au picat ochii într-o dimineață pe paginile unui ziar, și-am rămas o clipă-n loc cu ochii la mutrele încadrate în chenare și aliniate ca-ntr-o coliță... că-n oliță suntem cu toții, și în vreme ce unii dintre noi sunt tăiței și s-au prins de capac*... dar și alții pot fi tot tăiței, doar că nu recunosc. Mă rog, cine-a văzut tăițel și să recunoască că-i nefiert? Zice că-i al dente și merge...