joi, 1 aprilie 2021

Zombie Apocalypse

 La cât de bine zice la știri că stăm, nu m-ar mai mira nici o invazie extraterestră, nici dacă vine peste noi apocalipsa zombie. Sunt atât de nepregătită încât nici la doi metri'n spate nu mă doare. Acu', ce să faci, n-ai ce să faci...

Americanii își construiau bunkere antiatomice, adăposturi și cazemate de dinainte să se inventeze bomba atomică, la noi vine sfârșitul lumii de vreo 100 de ani încoace, și n-avem plan B. Las' că merge și așa.

vineri, 26 martie 2021

Comeback

    Sună mai bine comeback decât revenire, mai ales că eu nu am plecat never ever, doar am chibițat pe alții.

    Ce-am făcut în timpul ăsta? Am schimbat 2 locuri de muncă, adică joburi, și-am sărit din lac în puț, am făcut varicelă a două oară în viața asta, și-am stat închisă în casă în starea de urgență de-a trebuit la liberare să învăț să merg din nou pe distanțe mai lungi de 2 m liniari...

    Mi-am dorit atât de mult concediu, încât am primit pe tot parcursul lui 2020 câte un concediu. Un medical, starea de urgență și-un "izolare contact direct covedet". Altă dată să-mi formulez dorința în scris, limpede și concis, fără loc de interpretare.

luni, 15 iulie 2019

Banii falsi si bancul vechi

    Printre știrile dimineții o aud și p-asta (link la [nema]știre).
 

    Cică s-ar fi dus Bulă la bordel și-ar fi plătit cu bani falși. Se spune că atât de tare l-a ros conștiința, încât a doua zi s-a întors să-și ceară iertăciune. Fâstâcit și plin de remușcări i-ar fi mărturisit demoazelei fapta mișelească, însă don'șoara, printre fâlfâiri din gene, cu glas suav i-a iertat boroboața c'un scurt "nu-i nimic, tu să fii sănătos"...

marți, 23 octombrie 2018

Pe vremea mea...

     Mă plictisesc groaznic mesajele alea cu "copilărie adevărată înseamnă..."orice numa' nu ce fac copiii ăștia de azi". Cumva sunt defecți că nu se mai suie în copaci, pe garduri, nu mai joacă "Frunza", "Osul", "Leapșa", sau "Rațele și vânătorii". Am urât din tot sufletul meu jocurile astea. La frunză am învățat să mă feresc de bezmeticii care voiau să câștige cu orice preț, numa' câte trânte am luat cu curul pe ciment până am învățat să mă feresc... Rațele și vânătorii? Era amuzant dacă nu erai rață, cât să-ți placă să stai țintă și oricât te-ai fi ferit, tot se găsea cineva care să-ți înfigă-n burtă o minge grea de cauciuc. Pfoai, ce plăcere! Da', mă rog, să zicem că nu's eu cea mai sportivă fire...      Chestie de gusturi...     Până veni vorba de odrasla zămislită'n pântecu' subsemnatei: când l-am auzit că vrea să joace fotbal, am simțit că mă ia cu leașin, iar când a zis de skateboard, am crezut că mă pălește menopauza înainte de vreme, așa mă lua cu călduri și friguri, de nu știam dacă să-i altoiesc fo doo perne peste ochi - că de palma părintească nici vorbă să-l atingă - sau să mă trec eu pe Extraveral ori Sedatif PC. BTW, nu e reclamă...
     Și, revenind la povestea fără cap și coadă, văd că e confortabil (ghici pentru cine) să înregistreze scoruri bune la Fifa, în cel mai rău caz face hemoroizi ori prinde rădăcini pe scaun, da' cel puțin are toate cele mebre intacte, iar când vede un copac, nici prin cap nu-i trece să se cațere pentru adrenalină și priveliște, ferească Buddha să rănim copacu', maxim îl îmbrățișează și-i transmite telepatic un salut pacifist și politically correct.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...