Se afișează postările cu eticheta Povesti. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Povesti. Afișați toate postările

joi, 21 august 2014

Povesti... pescaresti cu vanatoare de raci


Sursa: http://zodii.3x.ro/
   A fost o dată că niciodată, că dacă n-ar fi, nu s-ar povesti, o frumoasă dimineață de vară... Posibil o sâmbătă dimineață, da' nu-mi amintesc precis. Un trio de feți frumoși cu stea în frunte, cu undițele la subțioară, o cutie de râme, un mincioc și dracu' știe ce mai aveam noi aveau ei într-o desagă, au pornit la pescuit. Pe jos. Un adevărat pescar amator ar fi mers cu bicicleta, dar cum cei trei n-au ridicat nicicând pretenții la un asemenea titlu (iar doi își dau cu stângu-n dreptu' și pe role, de bicicletă nici că s-audă)... își puteau permite la meargă la baltă chiar și pe jos, ceea ce tocmai v-am povestit că au și făcut...

     Parcă să zic că s-a nimerit una din rarele sâmbete în care maman era chemată la apel pe la muncile câmpului, taman d-aia cei trei înstelați și-au permis o asemenea aroganță, deși, undeva se găsea un bilețel cu niște treburi, dar, era foarte posibil să fi fost capturat de pisică. Ulterior s-a dovedit că era nemișcat, la locul lui. Pe semne că mâța învățase să-și acopere urmele...

vineri, 1 august 2014

Prieteni, povesti...

     Așa se întâmplă de cele mai multe ori: vorbim de toate și vânturăm o mie și și una de povești, de la orice am porni, tot la mâncare ajungem la un moment dat. Mâncare, bucate, nu potol.
     Într-o zi ne povestea X cum s-a minunat de-a rămas cu ochii bulbucați când a văzut ce zeamă i-a făcut proaspăta nevastă. Cu nevasta de față. Aia, săraca, borșita toată, că tot era vorba de borșuri și alte supe, el vesel ca un ciripel pe cracă, povestea despre zeama din oala lor, și iacă de ce se minuna: pusese mândra tăiței în supă, iar ăsta până atunci nu mai pomenise una ca asta.

vineri, 14 decembrie 2012

Povesti, amintiri, povestiri, cugetari si alte ganduri

     Ieri dimineata m-am trezit in metrou ca nu-mi pot aminti daca am incuiat sau nu usa de la intrare. Nu mi s-a intamplat niciodata sa uit sa incui usa, dar simplul fapt ca n-am reusit sa-mi amintesc "fapta", m-a facut sa ma indoiesc de mine. Am refacut in minte "filmul", m-am vazut incaltandu-ma, imbracand pardesiul, luandu-mi geanta, cheile, inchizand usa in urma mea, mi-am amintit si intentia de-a incuia usa, dar nu m-am vazut facand treaba asta. In cele din urma am renuntat la "reconstituire", stiam ca nu am cum sa uit treaba asta, e un automatism, si, in curand, cred c-o sa ajung sa incerc sa incui si usa de la dormitor...
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...