Prieteni, povesti...

     Așa se întâmplă de cele mai multe ori: vorbim de toate și vânturăm o mie și și una de povești, de la orice am porni, tot la mâncare ajungem la un moment dat. Mâncare, bucate, nu potol.
     Într-o zi ne povestea X cum s-a minunat de-a rămas cu ochii bulbucați când a văzut ce zeamă i-a făcut proaspăta nevastă. Cu nevasta de față. Aia, săraca, borșita toată, că tot era vorba de borșuri și alte supe, el vesel ca un ciripel pe cracă, povestea despre zeama din oala lor, și iacă de ce se minuna: pusese mândra tăiței în supă, iar ăsta până atunci nu mai pomenise una ca asta.