Alte povesti despre zapada si zapaciti

     Știam deja că voi avea surprize luni dimineață, așa că am plecat d-acas' și mai devreme decât de obicei. Nu m-am chinuit mai mult decât anul trecut să ies din bloc, decât că de data asta mi-era să nu smulg ușa din țâțâni. N-am reușit s-o stric, se ține bine, așa că am plecat spre câmpul muncii (mai bine stăteam în cuibușor). Evident că prin zăpada până la genunchi. Plăcut sentiment să strici mis en place-ul anotimpului jucându-i în picioare imaculata și sublima lucrare perfectă, dar orice plăcere vine și cu un preț... Eh, pân' să ajung la balanță, parcă să zic că printre mulți de "dătengâtumătii" și "zgura" și "neamu' cui te-a...", mi-a trecut prin cap și gândul că dacă eram un picuț mai răsărită, nu cu mult, poate doar cu juma' de metru, pășeam și eu mai grațios, maiestuoasă siluetă de cocoară printre nuferi albi... Sigur că-s tot mică și bondoacă, nițel mai dospită după îmbelșugatele mese, decât că nu cocor (sau un cocor mai scurt în craci, mai dropie, așa), nici velier... Parcă să zic că șenilată, sau, să rămânem tot în sfera temelor acvatice, un spărgător de gheață.

Toate-s vechi...

 Frig, nu zic ba. Nu i-a mai luat p-ăștia ninsoarea prin surprindere [chiar de tot], da' atâta prostie cât am văzut/ auzit zilele astea... Știu că se poate și mai rău, doar nu-i ultima iarnă, asta dacă ar fi să fie prostia legată numa' de un subiect și-un sezon, da' prostia se vede și aude, nu are teme preferate, nu discriminează și nu lovește mișelește.

 Frigul a venit din Siberia, zăpada & ninsoarea tot de acolo, pesemne că rușii s-au ținut de bancuri văzând că avem scut anti-rachetă. Nu puteau să trimită și o vutcă, un urs polar, un pinguin, un ren?

 Încep și io să cred că o constipație, ceva, o fi la mijloc, văd că inventariază ăștia câți inși și-au rupt noada pe gheață: garantat cresc audiențele.

 S-a zărit cucurbeul, mă aștept să se zărească și aurora.

La multi ani!

 Să mai zici că nu te-a luat iarna prin surprindere! Pe mine chiar m-a luat... Începusem să mă obișnuiesc cu gândul că din climat temperat-continental virăm repejor către subtropical și dacă înainte m-aș fi plâns de lipsa zăpezii, că nu s-a mai pomenit neam Crăciun fără zăpadă, că deprimant, că brad natural vs. brad artificial (eu mă gândeam să împodobesc dracaena aia din sufragerie: îi merge bine, s-a înălțat), de-acu' începuse să-mi surâdă ideea de-a-l aștepta pe Moș în costum de baie sau bermude ... Unde pui că-mi făcusem socoteala că o să ies bine din iarnă, cu bugetul mai pe plus după ce urma să scadă și cota la întreținere... Deh, ce să vezi, s-a hotărât să vină iarna! Nu, mersi, acu' nu mai vreau eu! Sigur, îmi place vinul fiert cu anason stelat, scorțișoară, un strop de zahăr și-o coajă de portocală, da' zău că-mi place și Cuba Libre...
 
 Și nu țin neapărat să-mi înghețe curu-n stație ori să-mi etalez antitalentul de patinatoare făcând slalom fie printre mormane de zăpadă, fie printre potecuțe înghețate și nu țin cu tot dinadinsul să devin un cetățean model punând mâna pe lopată să dau la zăpada în locul ălora de-ar trebui s-o facă, asta dacă o mai fi cineva plătit să facă treaba asta...

Si daca...

 

       Am crezut în Moș Crăciun până printr-a șaptea. Sigur, erau copii care știau sigur că MC este mama & tata, care știau cu mult înainte de Crăciun ce vor primi, unii chiar se mândreau cu faptul că ei își "comandă" din vreme cadoul.