Am început practica “noi între noi”. E oarecum funny… Cum era de aşteptat, nimeni nu vrea să facă pe clientul la “manichiuristele” cu unghiile tăiate cu toporul, însă cele care nu se pricep, s-au orientat rapid şi s-au înscris pe lista celor care aveau manichiura perfectă. V-am povestit că cei de la firma care a câştigat licitaţia s-au oferit să facă nişte truse pentru cine doreşte să cumpere. Nu sunt la suprapreţ aşa cum cârcoteau unele, dar nici grozave.
Am dat chiar şi niste teste scrise, am avut o colegă care a copiat. Pe undeva mi se pare foarte caraghios să ajungi la 30 şi ceva de ani şi să ai mentalitatea unui copil prost-crescut. Penibil: i-a luat profesoara caietul, iar după lucrare a rugat-o să scrie din nou unul dintre subiecte. Nu l-a ştiut, doar că se ţigănea cu aia pe motiv că în lucrare a scris, aia-i zicea că nu contează ce-a scris din moment ce a copiat… Tragic e că una ca tanti asta chiar ajunge manichiuristă, şi dracu’ ştie câte persoane măcelareste…
