Colivarii

     Slujbă de pomenire a morţilor la biserică.

     Mama şi tata merg şi ei cu coşniţele cu coliva, pacheţelele cu d-ale gurii de “citit” şi “împărţit”. Lume multă, aglomeraţie mare,  s-au mai adus mese pe care să aşeze lumea colivele… Observaţie: ce colive pline de culoare! Unde te uitai, fiecare decorase coliva după cum s-a priceput mai bine: cu bombonele pastelate, cu fulgi de cocos, fulgi de ciocolată, nu mai spun de miros (vanilie, rom, migdale)… Smirnă şi tămâie şi ambrozie, nu alta! Mesele erau pline de mici câmpuri înflorite. Parcă venise primăvara şi înfloriseră întâi colivele.

Poftind la pediatru...

     Tragedie mare pe capul meu cu un an şi ceva în urmă, când s-a retras din activitate pediatrul la care aveam înscris copilul: ce ne facem, unde găsim altul, pe cine să întrebăm? Pediatrul, cum s-ar spune “vechi”, era la mama naibii, în alt capăt de oraş, dar mergeam după el şi-n gaură de şarpe. Ei, dacă el s-a retras, am încercat să găsim unul mai aproape de casă, nu mai avea rost să batem tot oraşul.   

     În apropierea casei avem o clinică privată care pe site se laudă cu pediatri, ţâşpe mii de analize şi explorări funcţionale şi alte vise, printre care şi un abonament pentru persoane fizice (ulterior am descoperit că nu au aşa ceva, au doar oferte pentru firme) şi am zis noi că n-ar strica să ne interesăm.

Înjurături de post?! ;)

     Pe principiul "de ce dai, bă, nu ştii să înjuri", dacă Tatoaica ne-a zis de ţigarea de post şi vinul de post, luaţi d-aci:

     “Când înjură, credinciosul trebuie să renunţe la expresiile cu carne. Le ştim cu toţii, nu mai insist asupra lor. În locul lor se vor folosi înjurăturile vegetariene, sau «înjurături de post», cum le numesc Sfinţii Părinţi. De exemplu, dacă vrei să jigneşti pe cineva, poţi să-i spui, simplu, «Eşti varză!». Sau, dacă te-a enervat foarte tare și simți nevoia să-l înjuri, poţi să-i spui «Sugi morcovelul!». Se poate înjura foarte bine şi fără carne”

     Elucidaţi misterul acestui îndemn la insulte creştineşti, de post, în post, aici.

PS: Nu rataţi comentariile.

30(2)

     La aproape treizeci de ani m-a pocnit şi pe mine revelaţia în moalele capului: s-a umplut până la refuz bătătura de absolvenţi de facultate, cu mastere şi doctorate. Îmi povestea cineva cu mulţi ani în urmă că se vor schimba vremurile, vine democraţia peste noi, şi să vezi că orice persoană capabilă, muncitoare etc, etc (numa’ pozitive), o să reuşească în viaţă, o să se umple de grămezi, grămezi de bani. Eh, uite că nu-i aşa: răzbeşti foarte greu, cu muncă multă, cu sacrificii [dacă n-ai cu ce porni la drum, că te sacrifici tu, că se sacrifică părinţii, că renunţi la nişte chestii pentru a pune niste lei de-o parte], cu investiţii, cu răbdare, cu puţin noroc...

Titluri culese de prin jurnale

"Gina Pistol îşi îngrijeşte părţile intime cu Trei fraţi pătaţi": Gheorghe, Vasile şi John (zis si Giany). 

"Ce zici, poartă Adelina Pestriţu chiloţi, sau nu?" - Şi dacă da, i-au intrat în cur? Şi daca da, cine merge după ei? Or avea urme de frână? Hmmm…

«FlorinGrozea de la HI-Q: Muzica noastră populară este prea deprimantă, pesimistă”» - La fel şi Gaşca ta… măi ţâcă. Da’ de “hai leliţă-n deal la vie” [varianta neprelucrată] auzişi? Sau poate că însurătoarea l-a făcut şi p-ăsta filosof… Auzi, să caute cântece de lume în manualul de literatură…