Metode de cersit/ inselat

Fara introducere, direct la subiect:

1. Umbla(u) din usa in usa, doua cucoane la vreo 45 - 50 de ani care pretind ca strang fonduri pentru un copil suferind de leucemie, una blonda si una roscata. Sunt dotate cu niste xerocopii dupa niste documente, un chitantier, clipboard, niste agende. Atunci cand se prezinta vorbesc foarte repede, si fie nu auzi, fie nu retii numele lor, al organizatiei, al "bolnavului". Le-am dat niste bani in vreo doua randuri, dar la un moment dat devenisera foarte insistente. Ei bine, penultima data m-am trezit iar cu una dintre ele la usa cerand bani pentru copilul bolnav. I-am spus ca nu am bani deloc, am salutat-o si am vrut sa inchid usa, insa ea nu pleca din fata usii. Nu am inteles gestul, si atunci i-am spus ca in alte dati, cand am avut ceva in plus, am dat, dar acum (ma rog, atunci), nu aveam nici macar bani de paine, la care ea a inceput sa se agite spunandu-mi ca nu a mai trecut niciodata prin zona, nu a fost ea. Imposibil: i-am retinut figura, mai ales ca a venit si ea, si insotitoarea ei, de vreo trei ori, numai anul trecut. Am rugat-o sa scoata documentele pe care le purta intr-o mapa, si sa-mi arate si  mie exact despre ce este vorba, sa-mi arate numele "asociatiei de binefacere", mi le-a fluturat prin fata ochilor si n-am apucat sa vad nimic, dupa care au disparut amandoua. Imi pare rau ca nu am chemat politia, dar mi-a fost frica sa incerc sa le mai retin. Nu exista organizatie de binefacere care sa cerseasca pe la usi, sau cel putin eu nu am auzit. Cascati ochii, nu deschideti usa, daca va abordeaza pe strada, cereti sa vedeti documente, stampile, legitimatii etc, sau chemati imediat politia. Tot legat de povestea aceasta, mare atentie unde va asezati in casa poseta: am auzit in ultima vreme povesti cu portmonee, genti, haine furate din holul locuintei (multe persoane le pastreaza la indemana, pe cuier, pe o masuta etc langa usa de la intrarea in casa, fix ca asa fac si eu). Incuiati usa!
2. Tot calatori din usa in usa, tot femei, aceeasi motivatie "strangem bani pentru un tanar bolnav de ... (nu am auzit ce-a mormait)", vin cu niste pachete "promotionale": diverse produse de curatat, la 10-15 lei pachetul. Pachetul este sigilat, tras intr-o folie protectoare. Cat am apucat eu sa vad marfurile pe care le falfaiau, produsele sunt din acelea gen 3,80 lei orice produs, adica foarte ieftine si foarte toxice, asta daca chiar substanta anuntata de eticheta se gaseste in acele recipiente, pentru ca este foarte posibil sa fie aqua chiorensis (intr-un timp se vindeau la margine de sosea, in piete, targuri, recipiene golite de continutul original si umplute apoi cu apa). Daca nu eram atat de insistenta sa vad documentele "bolnavului", sa studiez produsele, probabil ca nu le puneam pe fuga. Si mi-a mai fost si frica sa nu ma trezesc cu ele in casa peste mine, desi nu pareau fioroase. In nici un caz nu m-as fi gandit ca sunt escroace...
3. Pustani care te opresc pe strada si-ti baga vederi, carti postale sub nas. 10 lei bucata, banii urmeaza sa fie donati unei persoane grav bolnave, unei case de copii etc. Au si niste clipboard-uri pentru impresie artistica, si sunt suparator de insistenti. N-am mai vazut chiar atat de multi, dar inca mai sunt. Sunt imbracati decent si nu dau de gandit. Ultima data mi s-a intamplat in fata la Sp. Coltea, eram cu copilul la o plimbare. Chiar mi-a fost foarte frica, pentru ca nu mai scapam de individ: s-a tinut dupa noi pana TNB.
4. La McD-urile cu terasa afara, la cel care era in pasaj la Universitate, alte tersase ale unor cafenele unde personalul iese foarte rar: mi s-a intamplat sa se aseze cate un pustan la masa mea si sa-mi ceara bani, sau tigari. Atentie: pandesc fete, femei neinsotite. Nu lasati poseta nesupravegheata, nu lasati telefonul mobil sau alte lucruri de valoare pe masa, sau spanzurate pe spatarul scaunului! Sunt imbracati decent, curat, nu dau de banuit ca ar fi hoti. Fractiune de secunda si se volatilizeaza, si asta se intampla si in locatii mai de soi. Degeaba plangi ca ti-a furat, ti-a disparut etc, personalul stie de existenta lor, dar nu are ce le face.
5. Cea mai tare strategie pe care am intalnit-o: femeie la vreo 50 de ani, singura, in tramvai. Incepe sa vorbeasca la telefon si sa se planga interlocutorului ca tocmai i-a fost furat portmoneul si nu mai are nici un ban pentru rata, pentru paine etc, ia salariul tocmai pe 25, si mai sunt trei saptamani pana atunci, cu ce o sa traiasca ea, dar ce noroc, ca macar actele i-au mai ramas, pentru ca nu le purta la ea. Bonus: spera sa nu o prinda controlorii, pentru ca nici bani de bilet nu mai are. Sa vedeti cate persoane aud conversatia si ii dau bani!
6. Eram cu copilul la plimbare, si pe modelul de mai sus, ma aborda cate o femeie care imi cerea bani pentru copilul ei, ca nu mai are ce sa-i dea sa manance, sotul i-a fugit in lume, in fine, poveste pe care daca o ascultai cu atentie, iti puteai da seama ca este ticluita pentru cersit. Am vrut sa-i dau uneia o cutie cu lapte (tocmai cumparasem doua), si a refuzat-o spunand ca are mai mare nevoie de bani. Alta data nici nu gandesc sa mai iau de la copilul meu si sa dau altuia.
7. La firma la care am lucrat pana sa fiu concediata, s-a prezentat o femeie spunand ca are un fiu bolnav de leucemie, rugand pe cine poate si doreste sa o ajute cu niste bani. Sotia patronului i-a dat vreo 350 de lei. Si acea femeie avea la ea niste fotocopii, aproape ilizibile, era dispusa sa-ti arate si buletinul in cazul in care nu aveai incredere ca este cine spune ca este, era dispusa sa incheie si un "contract" cu donatorul, impresiona si ea prin greutatea cu care se deplasa, lacrimi, oftat. Mai avea si un dosar cat toate zilele pe care se apucase sa-l insire pe un birou si sa scarpine hartiile soioase, si pana "gasea" ea nu-stiu-ce hartie sa-ti arate, o rugai sa-l stranga, ca nu-i nevoie, o crezi pe cuvant... Nu am cercetat-o mai atent, pentru ca s-a dus direct la sotia patronului, si efectiv storcescu, nu puteai vorbi peste ea: avea un debit verbal si un arsenal de vaicareli care ar fi putut acoperi si decolarea unui avion. Oricum, stia sa stinga orice banuiala ca ar fi o impostoare, se vedea ca face treaba asta bine si de multa vreme, pentru ca discursul ei era alcatuit in asa fel incat iti raspundea la intrebarile care ti se conturau in minte, dar inca nu apucai sa le rostesti.
8. Vecini, prieteni, cunostinte. Vecina cu copil mic, oarecum simpatica. Nu suntem prietene, dar nici straine. In ultima vreme ma tot intreba de sanatate, si uite asa, din vorba in vorba, ma intreaba ce mai am ramas de la al meu si nu mai folosesc (mamicile stiu despre ce vorbesc - dai mai departe etc, etc). Voia sa-i dau carutul si port-bebe-ul. N-am apucat sa-l dau, si nici nu-l dau, pentru ca femeia si-a facut un obicei din a cere altora fix carucioare pentru copii, pe care le vinde! 
9. Asta este din ce-am mai auzit si eu, nu am trait-o: povesti impresionante care induioseaza, te determina sa bagi mana in buzunar si sa dai ceva, sau sa dai si haina de pe tine, daca n-ai altceva mai bun. Niste cunostinte mai inaintate in varsta au fost abordate de alte persoane mai inaintate in varsta (ei mai merg intr-un parc si vegeteaza pe cate o banca). Stiti, ca in general ei (batranii) sunt mai dispusi sa asculte, sa stea la taclale, sunt destul de usor de escrocat. Noile cunostinte ale lor povesteau cat de greu le este cu banii, pensiile mici, copii au uitat de ei si au plecat in lume, nu mai au ce imbraca, ce manca samd. Cei doi au inceput sa le aduca diverse (haine, alimente, diverse bunuri) crezand ca ajuta doua persoane mai putin norocoase decat ei, numai ca la un moment dat, o alta cunostinta veche de-a lor i-a vazut insotiti de cei doi si le-a spus ca respectivii vand in targuri tot ce primesc, si ca asta-i metoda cu care isi rotunjesc veniturile. In nici un caz nu erau muritori de foame...

Cam asta a fost tot ce am experimentat eu, daca imi mai aduc aminte, mai povestesc. Puteti crede orice doriti, exista mii de oameni necajiti, bolnavi, disperati, dar daca doriti sa faceti un bine cuiva, alegeti cu mare grija cui faceti acel bine si incercati sa verificati povestea. Mult, putin, cat aveti, munciti pentru ceea ce aveti, iar daca voua nu va este mila de voi, lor cu atat mai putin.