Iepure #2

     Tot la RMA, tot zoofilix, s-a prezentat şi Andreea Bălan, cu iepurele la purtător. Despre ea, am spus cam tot ce se putea spune într-o postare mai veche. Prestaţia ei de la RMA, precum şi a iepuroaicelor este… naşpa. Adica opusul lui mişto.

     Mie îmi place că şi blonda asta o ţine p-aia cu cariera, renumele construit cu greu, imaginea bla, bla… Ea a fost discretă, n-a dat din casă, nici în scandaluri nu s-a prea băgat, dar şi când s-a băgat, a fost strategic: uitase lumea că există. Dacă se ţinea doar de muzică, n-o mai băga nici dracu’ în seamă, pentru că şi ea are tot atâta voce cât o raţă, dar aşa, mai o tâţă, un crac, un chiloţel, o broască lăţită pe-o saltea de plajă, atrag “fani”. Şi-a făcut trupă de iepuroaice flexibile, numa’ zâmbete, şpagaturi şi sfori: rânjetu’ şi crăceala.
O copie slabă a Pussycat Dolls… Nici dansatoarele lu’ Nicole nu erau toate silfide (două mai bulănoase, trei cu platfus la piept), dar alea dansau bine şi aveau o coregrafie bună. Ei, iepuroaicele astea n-au de nici unele: nu-s coordonate deloc, sunt cam obosite şi coregrafia-i varză. Dacă nişte flotări chinuite, craci aruncaţi în aer şi tăvăleala aia înseamna dans… atunci e naşpa, mai naşpa decât costumaţia lor. Cum o fi să apară de nicăieri o armată de iepe dezbracate, ţopăind ca apucatele, şi care cum văd un microfon şi o cameră de filmat ridică piciorul? Chiar că nu ştii dacă vor să facă pişu, să dea cu copita… Jalnic. Decât o coregrafie chinuită şi o cântăreaţă bănuită, mai bine îşi făcea trupă de stripperiţe cinstite…

     Pe de alta parte, echipamentul de iepure poate fi oricând transformat în costumaţie de pinguin: taie coada, bagă un jabou şi gata pinguinii acrobaţi.