Plimbare prin cartier

http://hauntedparkersburg.blogspot.com/

http://tonermishap.blogspot.com/

     În ajunul Anului Nou am pornit la o plimbare per pedes cu bărbatul şi copilul din dotare spre casa unor prieteni unde urma să petrecem… Frig, frig, da’ nu chiar atât de rău: drumul era scurt, 15 minute în pas de plimbare. Am plecat şi ceva mai devreme, nu de alta, dar nu voiam să luăm în cap petarde şi alte pocnitori. Sigur, drumul nu a fost chiar lipsit de experienţe interesante: nici n-am ieşit bine pe uşa blocului, că ne-am trezit învăluiţi de o ceaţă deasă, s-o tai cu cuţitul, nu alta! Zic: iete-te că am intrat în twilight zone, s-a mutat Triunghiul Bermudelor taman aci, la noi în cartier…  ce-i drept, era o ceaţă stranie de nu vedeam mai departe de vârful nasului, aşteptam să se iţească şi corăbiile fantomă. S-o fi mutat, nu s-o fi mutat, dar “ceaţa” asta miroasea a porc fript. 

     Na belea: “fantomele” păzeau grătare pe lângă blocuri. Adevărul este că nu prea aveau de ce să le păzească, nu era nici ţipenie de om pe stradă (afar’ de noi şi alţi rătăciţi), dar din umbră, multe perechi de ochi scăpărau de foame pândind să scadă vigilenţa paznicilor de grătare fumegânde, perechi de ochi care nu se ţineau de mână, dar aveau câte patru picioruşe pufoase… Şi uite aşa, din nor de fum în nor de fum, am ajuns la destinaţie mirosind puternic a friptură, ce parfum… vax!