vineri, 6 ianuarie 2012

Poftind la pediatru...

     Tragedie mare pe capul meu cu un an şi ceva în urmă, când s-a retras din activitate pediatrul la care aveam înscris copilul: ce ne facem, unde găsim altul, pe cine să întrebăm? Pediatrul, cum s-ar spune “vechi”, era la mama naibii, în alt capăt de oraş, dar mergeam după el şi-n gaură de şarpe. Ei, dacă el s-a retras, am încercat să găsim unul mai aproape de casă, nu mai avea rost să batem tot oraşul.   
     În apropierea casei avem o clinică privată care pe site se laudă cu pediatri, ţâşpe mii de analize şi explorări funcţionale şi alte vise, printre care şi un abonament pentru persoane fizice (ulterior am descoperit că nu au aşa ceva, au doar oferte pentru firme) şi am zis noi că n-ar strica să ne interesăm.

     În fine, să nu plec eu câine surd la vânătoare, întâi dau un telefon la ei să întreb de pediatru, ei cică au, dau toate detaliile, apoi întreb dacă se mai fac înscrieri, ei cică se mai fac, şi a doua zi, îmi plimb târtiţa până acolo. Acolo, cu părerile de rău ale recepţionistei, aflu că au un pediatru, dar nu la punctul de lucru la care am sunat (acelaşi în care mă aflam în clipa aceea). Eu zic: bine, dar ieri am sunat aici şi am întrebat dacă aveţi pediatru la policlinica din strada x, şi mi s-a spus limpede că este pediatru la policlinica din strada x…  Îi spun că m-am uitat întâi pe site, de pe site am luat numărul de telefon al clinicii din strada x, îi arăt numărul şi o întreb dacă am greşit eu. Ea zice că nu, la ei am sunat, cu ea am vorbit… zic eu: bine, nu-i bai, chiar dacă nu-i aici, unde este, mergem şi acolo, şi tipa îmi spune că mai bine ar fi sa întrebe, nu ştia précis dacă ăla mai face înscrieri (wtf?). Sună, îl întreabă, ăla cică nu înscrie copii sub 4 ani, pe motiv că ăştia sub patru ani încă mai fac vaccinuri, iar ei acolo nu fac, dar dacă vrem să ne consulte odrasla ne poate primi oricând cu un telefon înainte şi 50 de lei consultaţia. N-am prea priceput eu cum stă asta, la telefon şi pe site au de toate, în realitate n-au, şi am plecat cu buza umflată şi băşicată toată că am pierdut timpul aiurea. Recepţionista era încurcată rău de tot, nu mai ştia ce sa spună, iar eu m-am lamurit că la pomul lăudat chiar nu tre’ să te înfiinţezi cu sacul.

     În final, o cunoştinţă ne recomandă un alt pediatru, foarte aproape de noi, şi se oferă să ne facă şi “intrarea”. Misiune îndeplinită: aveam pediatru. Între timp, fix la începutul anului trecut, ăsta micu’ răceşte rău, febră mare, fuga la spital cu el, că doftoriţa nouă era în concediu.
     La spital, îl consultă, îl întoarce pe toate părţile, pune diagnosticul, calmează părinţii panicaţi, scrie reţeta, compune şi o scrisoare medicală către doctora lui, mami fuga acas’ cu copilul, tati fuga la farmacie cu reţeta în dinţi.  La câteva zile după vizita la camera de gardă, se întoarce şi pediatrul nostru din concediu, şi hai să facem o programare, să-l mai asculte la plămâni, să… să. Ajungem la pediatru cu scrisoarea medicală de la doctorul de-l văzu la spital (în care scrisoare recomanda un exudat şi alte trestii de analize), cu reţeta, cu copilu’, copilu’ tot cu muci, tuse, febră, şi hai să vedem ce zice.
     Aia zice: ce i-aţi dat?
     Noi: ce au scris ăia acolo, minus antibiotic pentru că bla, bla.
     Ea zice: aaaa, păi X e frecţie, nimic nu face, aţi dat banii pe el degeaba!
     Eu: D-aia am zis că mai bine să-l vedeţi ‘mneavoastră…
     Ea: smuceşte, suceşte, dezbracă, îmbracă, stetoscop, stroboscop, spatulă, după care decretează că-i o mucăreală uşoară, după care levitează spre birou şi nu mai scoate o vorbă.
     Eu stăteam şi mă uitam ca viţelul la poarta nouă neştiind ce să fac… Îmbrac copilu’, îl iau în braţe şi mă aşez pe scaunul pacientului, aşteptând să zică madam ceva. Madam tăcea, eu tăceam… îmi iau, carevasăzică, inima în dinţi, şi o întreb dacă să-i mai dau ce-au zis ăia, ce să fac mai departe.
     Ea se uita, peste ochelari, la mine, de parcă abia picasem din lună, şi zice: nu trebuie să-i dati antibiotic, că nu e cazu’, picăturile pentru nas pe care vi le-a dat nu-s bune la vârsta lui, trebuie să luati altele…
     Eu déjà mă uitam la asta oblu, şi decid s-o întreb: vai, doamnă profesor doctor Bâzdâc-Bâzdâcescu Bâzdâcica (înşirate toate titlurile plus nume şi prenume, nu cu tentă ironică, dar cu vădită tentă admirativ-linguşitoare, vârând o mână în poşetă, poate se îmbunează îmbufnata), ce ne facem atunci (scot din poşetă mâna cu un plic lipit de ea, care plic se translatează pe biroul Bâdzdâceştii)? Dumneavoastră ce ne recomandaţi (pe mutra mea se citea admiraţia pentru somitatea din faţa mea, şi dispreţul faţă de mărunţeii din spital – mincinoasă infectă ce sunt, că dacă aş mai găsi-o p-aia din spital, cred că i-aş face statuie, dar a plecat în Canada)? În gând chiar că îi ziceam cu “fă, eşti cretină, ce ai, dacă aia nu-i bună, ailaltă nu-i bună, ce pisicii popii e bun, zi ceva, orice, că d-aia eşti tu doctora, de fapt, cred (mai mult ca sigur) că cretina eram eu, pen’ că nu mi-a picat fisa la timp că tre’ să scot “fisa”…
     În fine, se luminează la faţă, scoate reţetarul şi scrie repede o reţetă, îmi zice ca la proşti ce şi cum să fac şi să-i dau, ne pupăm ţoc-ţoc, moa-moa, îmi iau puradelu’ şi cărel poteca.

     Bărbatu-meu acas’, mă ia şi ăla la trei-păzeşte, cum a rămas cu analizele recomandate în scrisoare… Îi zic: măi băiete, abia am scos de la ea trei vorbe şi o reţetă cu 50 de lei şpagă, ce dracu’, voiai să las la ea tot ce aveam la teşcherea plus ceasul şi un rinichi la amanet, pentru o analiză pe care putem să mergem s-o facem la un laborator privat cu 15 de lei? Acu’ pe bune, era şi culmea să îi mai dau bani pentru ca ea să-mi dea trimitere către laboratorul policlinicii pentru o analiză gratuită (mă rog, decontată de casa de asigurări)… Asta în condiţiile în care în aproape un an de zile ne văzusem de două ori: prima dată la înscriere, când ne-am prezentat tot cu plocon, chipurile să ne cunoaştem, şi a doua oară atunci când cu răceala.
     Tot anul trecut, prin august, am fost câteva zile plecaţi în concediu. Bineînţeles că-n penultima zi de stat acolo, copilu’ a răcit. Drumul de întoarcere a fost groaznic, l-am parcurs cred că în vreo 5 ore, dacă nu mai mult, copilului i s-a făcut rău, trăgeam pe dreapta într-o veselie să vomite, să-i schimbăm hainele, să ia aer… deci, eram varză şi noi, şi el. Am dat telefon la cabinetul Bâzdâceştii să-l programăm, i-am zis ce are, ce face, a doua zi ne-am şi dus. S-a repetat povestea de data trecută, am crezut că mă apucă damblaua. În plus, mă întreabă ce soi lapte îi dăm. Lapte de ţâţă de mâţă! Îi zic că nu-i dăm lapte din comerţ, îi dăm formula cutare, recomandată de dr-ul vechi. Ce credeţi că zice madam Bâzdâc? Zice: există formule mult mai bune… Eu o întreb care ar fi acelea, să-i urmăm indicaţiile, şi întrebarea mea a rămas în aer, drept care mi-am păstrat şi plicul… De ce-oi mai merge la doctor şi nu mă consult cu netul, nu cumpăr medicamente la recomandarea lu’ Vetuţa, dacă madama doctoresă se aşteaptă să ştiu eu mai bine?

     LE: Mi-am adus aminte şi de calciu: zice Bâzdâc "ar trebui să-i daţi şi calciu pe perioada rece". Eu zic: sigur că da (de data asta n-am spus nimic despre ce mi-a recomandat medicul vechi, să nu se simtă lezată Bâzdâceasca), vom face întocmai, şi scot rapid un pix şi un carneţel pe care să notez denumirea şi indicaţiile... sigur că s-a lasat iar tăcere. Am întrebat în cele din urmă ce produs ne recomandă, că-s atâtea în farmacie, iar eu nu ştiu care-i potrivit pentru copil (tot fără analize, teste, aşa, la ochi, poate oi fi eu vreo tâmpită obsedată de găurit venele şi pielea copilului şi de plimbat recipiente cu pişu la analize), şi dacă crede că-i nevoie şi de vitamina x. Să nu vă imaginaţi că am primit un raspuns coerent... "aveţi de unde alege".
     Să caut alt pediatru?

2 comentarii:

  1. la multi ani!!!
    ce dor mi-era de postarile tale!
    e greu cu medicii astia. cand eram in bucuresti am avut o doctorita suuuuuper. nu era pediatru, ci generalist, dar cu super pregatire. tot ce ne-a spus a fost mereu ok, iar cand s-a simtit depasita de probleme (cu o iritatie si o dermatita seboreica) ne-a trimis la un specialist recomandat de ea, unde de altfel a fost bine.
    era tot la o clinica privata, dar ea era medic de familie si nu costa daca era inscris la ea.
    iar apropo de raceli, secretii si alte lucrurile din acest grup, din primavara am inceput sa facem aerosoli imediat cum il incearca nitel. vreau sa zic ca e tare fain tratamentul si are efect destul de rapid. ce-i drept aparatul a fost scump, dar acum am inteles ca se gasesc si prin hypermarket la 150 lei (bauron sau ceva de genul care ar fi ok).

    RăspundețiȘtergere
  2. Saru' mana, la multi ani si voua si multa, multa sanatate va doresc! Am lipsit motivat; melancolie blegoasa de nu mi se legau doua idei :))

    RăspundețiȘtergere

Nu voi publica niciodata insulte, obscenitati, comentarii scelerate.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...