miercuri, 25 iunie 2014

Lauda-ma, gura... (Romania altfel)

     Măi, tre' să mă laud și io nițel. Sau să mă etalez? Oricare... Da' ca orice român care se respectă, tre' să mă și plâng. Recent am mers într-un team building. Nu era obligatoriu, decât că cine nu mergea în expediție, mergea la muncă. Din punctul meu de vedere, socoteala-i simplă, așa că am ales voiajul. Și voiajul a fost într-o locație pe care dpdv financiar nu mi-aș fi permis-o.

     Surpriza a fost c-am fost cazată cu o altă persoană în cameră. Am mai fost io în timbildinguri d-astea, da' am avut de ales, în sensul că cameră single dacă veneam singurică, cameră dublă dacă îmi plăcea o colegă în mod deosebit, ori dublă, cu pat matrimonial atunci când puteam să iau cu mine odrasla și odorul, dar până acum n-am fost obligată să accept să fiu cazată cu altcineva, ceea ce, evident, mi-a pricinuit niște nopți nedormite. Din fericire, colega cu care am picat nu-mi era chiar străină, și tot din fericire, era una cu somn la fel de "ușor" ca și al meu... negocierea a fost simplă: zuzi, tu sforăi? Nu știu, zuzi, pentru că dorm... Ai, mă, zuzi, da' soțul tău sforăie? Nu știu, zuzi, pentru că eu dorm... Deci, ce să mai, ei i se rupea dacă sforăiam eu, mie mi se rupea dacă sforăia ea, armonie, ce să mai...

     Acu', cam pân' la destinație, io n-am știut precis pe unde ajungem, numele nu-mi spunea nimic, localitatea învecinată o mai vizitasem, da' având în vedere că trăgeam în piept aer de munte, eram dispusă să dorm și-n cort. Când am ajuns... m-am luminat toată la față și-am mers cu perechea mea să preluăm camera. Aci' tre să recunosc că nu-s prea umblată, nu mai departe de bulgari, unde-am apucat să văd doar Nisipurile, Balcicul, Varna (centru, plajă, piață) și Dobrici... Bine, și câteva sate, da' neinteresante, poate altă dată povestesc experiența, da' nu acum, că iar mă întind și nici chef n-am. Așa, și cel mai departe pe la noi, am ajuns pe la Sâmbăta de Sus, am bântuit nițel pe la Bâlea să văd niște dosuri de capre negre, că nu mai văzuse d-astea neam de neamu' meu, da'n loc să văd capra cu fața, i-am văzut numa' coada steag și ochiu' din dos... Oricum, sprintene lighioane, că am încercat și eu să mă țin după ele și n-am reușit să ajung prea sus, iar de unde-am ajuns mi-a fost foarte greu să cobor fără să-mi rup niscaiva ciolane și fără să vin de-a rostogolul...
     În fine, ce poa' să fie mai bine decât să mergi într-o excursie, să nu scoți un chior din buzunar, să fii și plătit, să-ți iei și bonu' de masă, să fii servit și să nu fie nevoie să gătești, să speli vase, prosoape, boarfe? Rai, taticu', rai, nu alta! Da' pen' că tot ziceam de smiorcăială, o problemă tot am avut: nu pot că să mă... relaxez în altă budă decât a mea proprie și personală. La fel și colega mea de apartament. A propos de baie, chiar eram curioasă dacă vine cineva să schimbe prosoape, d-alea, și iete că vine: peste noapte au intrat în baie musculițe care-au leșinat în chiuvetă, dracu' știe de ce (posibil de la vin fiert, aer tare, dracu' știe), am curățat baia, mi-am făcut patul, am dus și gunoiul, n-am devastat camera, deci mare brânză n-avea de făcut house-keepingul la noi, dar m-am bucurat să văd că au dispărut gâzele...
     Iaca poze. Ah, și să nu uit, nu m-am întors cu mâna goală, căci nu-mi șade mie bine, n-am somn, nici liniște dacă nu vin acas' cu suvenir: niște suculente și niște lujeri de frăguțe... Da' tot n-am apucat să iau și câteva lopeți de pământ din pădure, și chiar îmi trebuie pentru cactuși... mergeți careva la munte, că dacă mergeți și-aveți loc de-o găleată de pământ, zău că o plătesc, numa' să-mi aduceți și mie...






 PS: vorbesc serios cu pământul pentru cactuși. N-am avut un' să-l iau, căci (pentru prima dată în viața mea), am plecat la drum cu strictul necesar (și pe minus, că mi-era lene să car prea mult și să pierd două zile cu împachetatul și despachetatul pentru un voiaj de trei zile), de mă mir și eu cum dracului am reușit să înghesui într-un rucsăcel și-un ghiozdănel atâtea marafeturi, pe care la plecare n-am reușit să le regrupez cu aceeași rigurozitate, în ciuda faptului că nu s-au înmulțit (n-am ciordit prosoape, săpun, curpapir etc, nu-s pasionată). Deci, dacă aveți drum pe la munte, pe munte, îmi dați și mie un mail (chibitz at yahoo dot com, pretty please, și vă zic eu exact ce pământ îmi trebuie?! Zău că plătesc și răsplătesc efortul, că io anu' ăsta nu cred că pup concediu...

PPS:  Mai dați și voi din când în când câte un semn, altfel chiar o să ajung să cred că vorbesc numa' io și cu mine... (îmi place mie să mă aud vorbind, da' mi-ar plăcea să vă aud și pe voi vorbind despre orice vă place vouă).

LE: Și iac-așa am ajuns eu la concluzia că România e prea frumoasă, da' scump al dracu' confortul la trei stele, și-am stat la trei stele în câteva locuri, decât că am eu o bănuială întemeiată legată de interpretarea stelelor, că-n niște locuri la trei stele te rugai să nu te electrocutezi cu foehnul ori cu comutatorul de lumină, în alte locuri la trei stele aveam și papuci de unică în cameră și apă caldă la discreție, nu la program... Pe de-altă parte, în tinerețile mele dac-aveam chef să văd ceva, făceam pe dracu'n patru și ajungeam să văd cutare loc, cu rucsacu'n spinare, sendvișuri în traistă, și la pas, acceptam cazare cu consortul și de la cei care fluturau chei în gări și pe lângă gări, însă acum, cu junior în dotare, e mai greuț, cere un grad de confort, nu mai merge ca-n studenție să iei trenul până-n Sinaia ori Bușteni și de-acolo să umbli cât te țin picioarele, din cabană în cabană, să stai în loc să-ți bucuri ochii cu ceea ce vezi, cât vezi, să stai la ia-mă nene șamd. Un traseu lejer de câteva ore, îl făceam în trei zile, pentru că-mi plăcea să stau și să casc gura la toate bălăriile, mă minunam de orice fir de iarbă ori de-o tufă de mure... Locu' ăsta în care-am ajuns e cam scump pentru buzunarul meu de nițel mai mult de mediul pe economie. În rest, da, sunt de acord: peisaje fabuloase, de-am rămas și eu mută de uimire; curățenie, maneliști/ cocalari free, fără ATV-uri și pițipoance-n fifi goală călare pe cocalari (rar se întâmplă să n-am eu grai și să-mi dea lacrimi de fericire), dar costurile unei locații de genul ăsta sunt mult peste cât îmi permit eu/ familia mea. Adică în trei zile petrecute acolo cu costuri minime, aș cheltui lejer salariul pe o lună. Înțeleg de ce, dar... dar în mod normal nu îmi permit să-mi vizitez țara, e mult peste bugetul meu. O brânză bănuită "de Sibiu" în București ajunge la vreo 40 de lei kilu', iar eu mă laud că-s mare cunoscătoare de brânzeturi, dar ce-am mâncat acolo nu se compară cu ce-am mâncat acas'.... În fine, poate altă dată mai povestim, mai ziceți și voi pe unde ați umblat și ce-ați mâncat... V-am povestit și despre dezamăgirea mea de la mare, că-n toate restaurantele găseam numa' pește congelat proaspăt gătit, n-am găsit un pârlit de restaurant care să ofere pește proaspăt pescuit, nu cod, merluciu și scoici la borcan... Aș plăti oricât, numa' să știu că-i proaspăt pescuit, nu proaspăt importat și decongelat... dar... dar.

4 comentarii:

  1. Eu sunt aici,te citesc,da nu comentez:))

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, prezenta la apel. Avusei o perioada mai neagra dar nu te parasesc! Ti-aduc si tarana daca vrei.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sa-ti treaca intai negreala, sa vad si eu o Poisoned Purple happy :)

      Ștergere

Nu voi publica niciodata insulte, obscenitati, comentarii scelerate, nu dau doi bani pe ele, nu le citesc: nu va obositi!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...