Războiul războinicelor

     A început aşa: Bianca Drăguşanu şi-a dat cu părerea despre Andreea Marin şi Mihaela Rădulescu, iar Ilinca Vandici a sărit să-i dea peste nas Biancăi.

     Mare brânză… Dinspre partea mea n-au decât să se păruiască pâna se lasă cu sânge.  E posibil să se lase cu sânge: sunt foarte rezistente ghearele alea din gel acrilic, dar la fel de posibil e să se lase şi cu silicon, că toate au. 
     Nu ştiu Vandici dacă are silicon… Eh, acu’ eu mă întrebam de ce dracu’ se bagă amărâta (de supărare) aia să le apere pe AMB şi pe MR, de parcă i-ar fi neamuri, sau i-ar aduce mulţumiri, ceva… Se bagă şi ea în seamă. Nici eu nu cred că Răduleasca şi Marin sunt mari dive, că amândouă-s departe de perfecţiunea fizică, nici una nu e vreo frumuseţe, talentată, înzestrată sau vreo graţie ieşită din comun, şi nici nu dau p-afară de culte-n cap ce sunt...

     Au reuşit să-şi facă loc în televiziune (nu discutăm cum au reuşit treaba asta), şi au reuşit să stea cocoţate pe firmament mult şi bine. Dacă nu reuşeau să facă audienţă mare, nu mai stăteau ele atâta, şi nici măcar nu-i meritul lor, pentru că în spatele emisiunilor tv care le-au consacrat stăteau echipe întregi de furnicuţe, care munceau de la săreau capacele la fiecare ediţie, ele sunt doar vârful aisbergului. 
     Că AMB pozează de ani buni în high-class lady şi la toate apariţiile ei se îmbracă într-un fel, iar MR poza în femme fatale şi se îmbracă şi aia într-un fel [la cincizeci de ani, mâine-poimâine], nu înseamnă că sunt dive, sau că au cine ştie ce realizări monumentale la activ. Ce-au făcut ele, concret? Nimic, ciuciu! Că s-au “implicat” în diverse campanii de ajutorare? Păi, din punctul ăsta de vedere, şi Becali e un suflet nobil, chiar foarte darnic, el personal, nu doar prin asocierea numelui cu nu-ştiu-ce fundaţie… 
     Ca omu’ gospodar, ştiau şi ele ca n-o să ţină o veşnicie emisiunile alea, cum fetele aveau nişte standarde sub care nu voiau să coboare (vrăjeala aia cu “noi facem emisiuni de calitate”), au căutat şi ele să bage banii în nişte afaceri care să şi meargă. Noi ştim doar de ţoale, dar cine ştie câte altele mai au şi în ce domenii.     Paranteză: notăriţa din Păuneşti are şi alte afaceri, nu trăieşte ea doar din notărit: importă trabucuri cubaneze... Nici despre asta nu mă freacă prea tare grija, da’ sunt şi multi idioţi care cred că din televiziune se trăieşte bine. Se trăieşte o vreme, iar fetele astea au fost deştepte, pentru că şi-au făcut nişte relaţii cât au stat p-acolo, s-au măritat, dezmăritat şamd [şi aici se poate comenta: nici una nu s-a măritat cu vreun amărat de-i sufla vantul prin buzunare, sau cu vreun Neica Nimeni]. Se poate spune că televiziunea a fost începutul. Nu ştiu de unde vine Răduleasca, deşi nişte bârfe s-au auzit, dar Marin n-a fost nicicând o amărâtă, însă, a fost frumuşică întotdeauna, în vreme ce Răduleasca… E şi ea trei sferturi opera de artă a unui sculptor. 
     Nu mai visaţi la povestea cu Cosânzeana frumoasă de pică, modestă, gospodină, cu un IQ mult peste medie, săracă lipită pământului şi cârpită-n turul pantalonilor, venită din colbul uliţei în buricu’ târgului, şi la cum a învăţat ea mititica la liceu, la facultate şi a mâncat numa’ pâine cu ceapă ca să faca economii să-şi cumpere cărţi şi să reuşească în viaţă, că nu-i chiar aşa...

     Într-un fel sau altul, toţi moderatorii, prezentatorii, copiază pe cineva de afară, Letterman, Oprah, Jay Leno – mai ziceţi voi, că mie nu-mi mai vin în cap şi alte nume- dar nu au cum să se compare cu ei. Ăia-l cheamă în emisiuni pe President of the United States, ăştia-l cheamă pe deputatul ăla dansator din buric, ăia cheamă pe Sandra Bullock, ăştia-l cheamă pe puşcăriaşul ăla… şi exemplele pot continua. 
     Şi ăia au paraşutele lor vestite pe care le cheamă să facă show cu ele (mişto de ele), da’ la ăia până şi paraşutele sunt mai mişto ca ale noastre. La noi, numa’ fufe d-astea care au trecut de la agăţat în clădirea căminului cultural din Coţofârloaia intitulată “club” sau “disco bar”, la agăţat la tv. Penibil, la fel cum e penibil să pretinzi că esti super moderator când rulezi paraşutele…  Şi acu’, pe bune, chemi o proastă ca să ne arăţi şi nouă cât de proastă e provocând-o la discuţii pe subiecte pe care n-are de un’ să le ştie? Nu mi se pare deloc o mişcare inteligentă... Acu’ pe bune, că mă băşic şi eu: ce are sula cu prefectura? Dacă nu ştie ar’metica da’ e unu’ as la istorie, înseamnă că-i tâmpit? Nu cred... Bine, vorbeam de fufe, da’ cam asta fac ăştia: le cheamă şi le întreabă de lucruri sfinte...

     Cine dracu’ e Vandici? Cu ce e ea mai bună decât Drăguşanca? Frumuşele-s amândouă pentru unii, pentru alţii sunt urâte. Că una-i cuminte, că una nu-i? Who cares... Toate fufele astea de se perindă pe la tv îşi fac debutul cu un “scandal” sexual, concursuri de miss pis unu, miss pis doi, stau atârnate de unul şi de altul, după aia se fac “asistente”. După aia, dracu’ ştie ce se mai fac şi mai fac ele, dar cert e că cân’ le părăseşte iubitul sau sponsorul (e concurenţă mare), le vedem iar. Partea proastă e când vine câte o curviştină d-asta (n-am numit pe nimeni, şi aici numiţi voi pe oricine va trece prin minte), şi se zburleşte toată că nu ştim noi cine-i ea, şi care se băşică şi mai tare când este luată peste picior de câte o jurnalistă (puţine jurnaliste îşi merită titulatura, dar asta-i din altă poveste), care o ia pe nimfuţică la scuturat şi o întreabă de ce vrea ea musai să apară la tv, ce face ea atât de important încât să ştie toată lumea. Păi cum, nu ştim? Stau pe mess, pe mese, pe mase, pe ce-or mai sta, şi se uită la putsa lui Principele ăla folbalist.