sâmbătă, 18 iunie 2011

La piaţă

     Azi e zi de piaţă. Adică sâmbătă. Bine, zi de piaţă, este în fiecare zi în care am nevoie de câte ceva proaspăt, dar cum zisei… sâmbăta e zi de piaţă, de spălat, de călcat, că doar e sâmbătă şi după vine duminica şi cică aia ar fi zi de stat. Ar fi frumos să fie zi de stat, da’ la unii se poate, la unii nu.
     Deci, m-am dus la piaţă. Şi iar m-a tâmpit de cap căldura. Poate dacă aş fi făcut târguieli la Polul Nord era mai relaxant. E, pe măsura ce umpleam sacoşele, mă treceau toate apele, şi creştea starea mea de iritare.
Un moş în drum. Stătea de vorbă cu alt moş. Pe nenorocitul  ăla de culoar dintre şirurile de tarabe, de nici un metru lăţime, se lăţeau doi moşi. Înaintea mea, se mai chinuie una să se strecoare printre moşii ăia doi. Sigur, că tu poti să fii cât o scobitoare, dar când ai pe lângă tine, atârnate de copitele de sus, nişte sacoşe pline cu d-ale gurii, care te fac în diametru cam cât un elefant, e cam greu să te poţi strecura pe undeva. Poate pe Cheile Bicazului, dar în pieţe exclus. Şi uite cum mergeam eu pe culoarul ăla apropiindu-mă de moşi, numa’ ce-l aud pe unul dintre ei zicându-i schiloadei că l-a impins. Aoleu, deci într-o fracţiune de secundă m-am şi văzut cum îi pun în cap două verze, îi fac un tratament cosmetic cu ardei iute, îi mai dau şi un cot în burtă, şi un şut pe un’ se nimereşte, şi după aia mai discutăm ce-i aia împins. Chestia e că moşu’ era cam cât ursu’, dar aşa mi se întâmplă mie când mi-e cald, văd din 16:9 în 4:3 sau invers… Ca-n filmele alea ruseşti de zici că oamenii sunt castraveţi sau extratereştri… Eh, n-aveam nici o şansă în faţa moşului, dar să nu crezi că m-am gândit vreo secundă să trec pe alt culoar. Bine, m-am gândit, dar a fost aşa, doar o străfulgerare… Exclus să fac eu una ca asta. Azi căutam scandal. În alte condiţii, l-aş fi ocolit, i-aş fi zis în gând de mamă, formol, neamuri moarte şi’ngropate şi alte chestii preţioase pentru el, plus dorinţa sinceră de-a îşi rupe moşul noada (pe care o regret imediat ce-am gândit-o, nu aşa gândeşte un adult responsabil şi educat), dar cum în piaţă e un fel de saună, aerul ăla împuţit, oxigenul e prin alte părţi, pe la răcoare… creierul meu nu mai funcţionează normal şi dracu’ ştie ce iese.
     Eh, a trecut tanti aia pe lânga moş, care moş s-a luat de ea ca l-a împins, zic, hai că trec şi eu. O să mă străduiesc să nu-l ating, da’ şi dacă-l ating şi zice ceva, al meu e. Şi aşa a fost. Trec eu ca nimfuţa pe lângă moş, zic şi “îmi daţi voie”, surdu’ nu se clinteşte, şi forţez. Ah, dacă eram un hummer, zău că nici nu m-aş fi uitat înapoi… Aş fi înaintat mai lent. Ei, l-am atins. Şi a sărit moşu’ de cur în sus cu “ale dracu’ proaste nu se uită pe unde merg”… Ei, şi atunci s-a trezit Mitică din mine,  şi… nu am înjurat, dar l-am făcut cu ou şi cu oţet, şi după mine s-a pornit şi femeia care taman trecuse, şi o ciurdă de babe care erau prin preajmă. Eu am plecat liniştită mai departe, ăla a rămas acolo încolţit de armata de hormoni de toate vârstele. Nu mi-e milă de el, a cerut-o, a găsit ce-a căutat.

     Şi purced eu şi sarsanalele mele spre casă, încântată de ispravă. Foarte relaxată m-am simţit după treaba asta, parcă nici nu mai erau 40 de grade la umbră… Şi uite cum mergeam aşa agale, ajung la faimoasa alee cu căcaţi, care-mi scurtează drumul spre casă, altfel ar trebui să mai fac un ocol de juma’ de kilometru. Ce să vezi? O vită parcase fix în gura aleii. De obicei, locatarii parchează în aşa fel încât să nu fii nevoit să ştergi maşinile de praf atunci când treci printre ele, lasă cam un metru. Ăsta ori nu ştie obiceiul locului, ori e ăl de-a inventat nesimţirea: a şi intrat cu botul maşinii în aleea aia. Când am ajuns şi am văzut minunea, cu toate sarsanalele alea, chiar mă întrebam ce dracu’ să fac, să ling Doamne, sau să trag, sau să încerc să mă strecor pe lângă gard şi maşina vitei. Până diseară sigur se găseşte o cheie potrivită la vopseaua maşinii, şi după aia parcă aud vita cum zbiară “nesimţiţii”.

4 comentarii:

  1. :)) de ce nu te apuci sa scrii o carte? pe bune ca ai avea succes. imi place teribil cum povestesti si mereu imi si imaginez intamplarea.
    am mai patit-o si eu cu mosi si/sau babe. prin piata mai rarut ca se ducea mai mult sotul.
    dar cel mai mult ma enerveaza ca ei nu-si pot face cumparaturi decat sambata (toata saptamana nu stiu ce naiba fac), iar in cursul saptamanii la prima ora se plimba cu RATB-ul. nu e suficient faptul ca sunt multi care merg la serviciu si chiar n-au nevoie de aglomeratie, dar mai au si pretentia sa le oferi locul ca daca nu carcotesc. sper sa nu ajung asa si eu la batranete :))

    RăspundețiȘtergere
  2. vad ca n-ai mai scris de cateva zile, asa ca te-am taguit ca sa ai o preocupare :D http://anncutzasworld.blogspot.com/2011/06/funny-tag.html

    RăspundețiȘtergere
  3. Saru' mana, l-am si ochit :)) N-am mai prea avut timp.

    RăspundețiȘtergere
  4. Sunt de acord cu Ancuta, scrie o carte ...eu as cumpara-o chiar daca nu se da cu ziar :)). Ma amuza aleea cu cacati :)) pentru ca si eu fac zilnic slalom printr-o alee asemanatoare :))

    RăspundețiȘtergere

Nu voi publica niciodata insulte, obscenitati, comentarii scelerate, nu dau doi bani pe ele, nu le citesc: nu va obositi!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...