Sportul si curvasaria unora (life sucks)

     Descoperire socanta a unui tabloid: o fosta gimnasta se prostitueaza in Germania, ocazie cu care scaietii de la ziar s-au pus si pe dezgropat schelete vechi, filmele si pozele sexy (discutabil, dar nu asta-i subiectul) cu un trio de gimnaste.

     Ideea e asta: toti cretinii pentru care competitie inseamna sa plece primul de la stop, sau cursa dupa un scaun liber in tramvai au ajuns sa-si dea cu parerea. Nu exista competitie sportiva la care sa nu auzi un idiot comentand “uite, proasta, ce ratare, nu e in stare sa…” sau “vaaai, ce dezamagire”. Toantele pentru care unicul sport inseamna patrulatul prin cartier pe tocuri cui, idiotii burtosi care fac scurta la mana de la “cursa” masa-bot, sticloanta de bere, platou cu mititei, tutele pentru care unicul scop in viata e conservarea muraturilor si “uite-o si p-aia”… astora li se adreseaza tabloidele, si am impresia ca prostia lor e contagioasa.

     Cine i-a pus sa-si aleaga o cariera sportiva? Pai… parintii lor, cel mai probabil. Nu cred ca un copil de 4, 5, 6 ani, stie précis in ce se baga cand zice “vreau sa fiu ca Nadia”, la fel cum nu cred ca parintele care-l impinge de la spate si-l ajuta sa se hotarasca mai repede stie precis in ce-l baga, ce inseamna "sport de performanta", cantonamente, care-s cheltuielile cate altele or mai fi (cine stie e poftit sa le insire). 

     E frumos sa stai pe canapeaua ta d-acas’, sa belesti ochii la televizor si s-o vezi p-aia cocotata pe cea mai inalta treapta, aclamata de public, filmata din toate unghiurile, dar te intereseaza cum a ajuns acolo? Nu intereseaza pe nimeni viata aluia de dinainte de medalie, cu atat mai putin viata de dupa. Isi aminteste "lumea" si presa sportiva de ei abia in pragul carei competitii, pana atunci nimic... Cand il vede cu medalia spanzurata de gat “e roman d-al nostru, romanii e destepti si talentati”… Rahatii din tabloide nu spun niciodata “a castigat medalia de argint”, spun “a ratat aurul”. Asta-i mentalitatea… Cumva ca meritul lor e si al nostru, si noi, astia cu curul lipit de canapéa am facut ceva pentru ca ei sa ajunga acolo. Impartim aceleasi gene… altceva nu prea vad ce avem noi in comun cu ei. Ca ne tragem cu totii intai din Adam si Eva, si apoi din Traian si Decebal. Dracu’ stie… Iar cand "dezamagesc", dintr-o data ne dezicem de ei, nu mai suntem d-ai lor, nu mai sunt "ai nostri".

     Pana la urma si la coada, sportivii sunt oameni obisnuiti, ca mine, ca tine, ca altul, care au avut [la un moment dat] puterea si curajul sa-si sacrifice sanatatea, copilaria, anii pe care altii ii petrec pe bancile scolilor (sponsorizati sau nu de ai batrani, si care ies din scoala ori la fel de tampiti cum erau cand au intrat, ori toba de carte si tot nu le foloseste la nimic, se zbat sa supravietuiasca) si au ajuns sa faca lucruri supraomenesti. Sunt si ei oameni pe care-i duce mintea mai mult sau mai putin, ca pe oricare dintre noi, se descurca mai bine sau mai greu si cata vreme din clipa in care devin “foste glorii ale sportului,” chiar daca au 24 de ani, nu mai intereseaza pe nimeni, nici pe “Statul”, nici pe oligofrenul de sparge seminte facandu-si veacul cu dosul pe treptele blocului, nici pe somitatea X, de ce te bagi? Sa faca ce vrea cu viata ei, cu corpul ei, cu numele ei. N-am crescut-o eu, n-am educat-o eu, n-am stat eu la fundul ei s-o pazesc sau sa-i numar clientii, si daca nici n-o ajut cu nimic, macar sa n-o incurc. Nici pe ea, nici pe altii. Sportivii mai intereseaza atunci cand devin “cazuri”, blagosloviti ori cu vreo boala incurabila, ori cu alta nenorocire, si atunci se gaseste un crestin milos (celebritate locala) care sa-i faca un pustiu de bine. Sigur ca nu discret... 

     Daca-i adevarata povestea, si sportiva se prostitueaza, atunci e nasol pentru toata natia asta, care nu se trezeste sa-i trimita odata la dracu’ pe toti astia care-au distrus tot. Noua ne fuge pamantul de sub picioare, incet, dar sigur. Ar putea fi vorba despre copilul oricui…