Placinta cu dovleac si bazdac

Azi dimineata am prins un rasarit frumos, ca o placinta cu dovleac. Sus foaie de nori, jos de zapada, la mijloc, turtit, un soare. Daca nu-mi scapa piciorul intr-un gropan din trotuar, poate ca nu-mi scapa printre dinti o vorba nu tocmai frumoasa... Bine, mai multe... Si, de fapt, daca era luminat trotuarul ala, poate chiar vedeam groapa aia. Da' fix in clipa aia am vazut ce n-am mai vazut pana atunci in astia doi ani de cand tot trec pe strada aia. Sau poate ca am vazut da' n-am bagat de seama: un copac, cam chel de craci, incolacit de un sarpe negru cu mai multe cozi. Stiu, dimineata, devreme, e posibil sa ai vedenii, mai ales la lumina becurilor chioare. Era un rest de trunchi de copac. Cica: de unde ne vine noua netul? Eh, nu stiti: din copacul ala.


Ma intrebam: nu ia nimeni zapada din drum? Ok, bine, din poarta mea pusei mana pe lopata [nu era lopata, era o sapa, dar cum altceva n-aveam, am zis ca-i buna si asta, plus ca nu se uita nimeni din bloc pe geam...sau daca se uita, se uita mai cu fereala, sa nu vad eu ca se uita, deci n-avea cum sa vada sapa si sa mai si faca haz. ] Si as fi trecut si mai departe de aleea din fata blocului, da' ma gandeam si eu asa [prost obicei]: azi dau zapada [in locul alora de tre' sa faca treaba asta], maine daca se infunda canalizarea de pe strada te pomenesti ca ne mobilizam toti vecinii si ne varam prin tuburi sa curatam canalul, ca na, plm, daca nu vine nimeni [dintre aia care chiar tre' sa vina, pentru ca asta fac ei, si e treaba lor, si sunt platiti pentru interventii de genul asta, ca si aia cu zapada de pe drumurile publice], n-o sa stam ca boii pe coada, ce, pe vremea impuscatului asa era? Nu era asa, iesea lumea la cartofi, la zapada, la... Pai, ce sa vezi, acum nu mai e atunci, acum dam o poala de bani la stat, din care bani praduiesc astia pe contracte d-astea cica in beneficiul nostru, care beneficiu nu prea se vede. pe nicaieri. Sau cine stie, s-o vedea, da' nu-l vad eu... Poimaine nu mai vin nici aia de la ADP (sau care-or mai fi) sa curete strazile, pe urma... si tot asa pana 'ntr-o zi cand o sa vina unu' si-o sa inventeze si un impozit pentru mersul pe jos, o rovignieta pentru aia care vor sa treaca dintr-un cartier in altul, si taxa pe stat la semafor... Ca de multe ori prinzi acelasi semafor de trei ori. Si sa fie si taxa progresiva: prima data *ieftin*, a doua oara *ieftin* x2, a treia oara taxa pe viciu: cica, io-te, ma, la asta, ii place mult de semafor, ia sa-l taxam si mai scump, ce privitu-i gratis?

Si sunt si mai incantata de unii doftori: analizele anuale. Io mi le facui, domnu' Bazdac si le facu, acu' ramase asta micu', Bazdacel. Facui o programare la Somitate [pediatra], si hai cu el in ziua cu pricina. Cica 'na ziua, eu ' ziua, ea " ce problema aveti", eu n-avem, am venit pentru un control de rutina. Deci, in clipa aia cre' ca daca putea ma electrocuta din ochi. Nu m-am lamurit daca doar credea ca-s idioata, ori era chiar convinsa. Cica: pai, adica cum, ati venit asa, fara sa aveti un motiv? Zic: asta nu-i un motiv? [are o pleasca de hartie lipita pe usa, unde scrie de control anual obligatoriu, preventie, ceva cu niste drepturi si obligatii ale pacientului, da, tind sa cred ca ea intra pe geam si d-aia nu stia ce zic] Tot se holba la mine ca la o aratare, l-a luat p-asta micu', l-a suit pe cantar, l-a masurat. Omg, wtf, deci asta cre' ca pot sa fac si eu acas', da' sa mor daca mai inteleg ceva. E musai sa merg la doctor numa' cand a dat bolesnita peste mine? Adica... de la ce varsta trebuie sa incepi sa faci controale de rutina? Adica, pusca mea, la copil, ca de copil vorbesc acu', cat a fost nou-nascut m-am plimbat cu el lunar la cabinet, pentru cantar, pentru vaccin, pentru masurat, pentru. Cand s-a mai invechit, n-a mai fost nou-nascut, n-a mai fost prioritar, da' gasisem pe dom' doctor XYZ, pediatrul minune pe care-l regret enorm [pacat ca s-a retras], la care copiii erau oricand prioritari, indiferent de varsta, si care daca nu te duceai tu, te chema el sa te caute... pe urma, daca el s-a retras, am mai povestit eu ca am cautat alt pediatru, si-am dat peste Somitate. Deci, Somitatea asta m-a terminat cu creierii capului: copil racit [nu rau, da' racit], ne programam la consultatie, mergem, asta ma intreaba: pai bine, madam Bazdac, venisi cu copilu' pentru o mucareala? Nu, am venit sa-mi spui tu ca este bine si nu-i mai mult de-o mucareala, adica, pana mea, scuza-ma ca te-am deranjat, daca stiam ca-i asa o problema si ca tre' sa venim numa' cu bolesnite grave, zau ca-l tratam acas' cu ce ma taia capul. Zic si io... Ma rog, cam astea-s episoadele cu d-na doctor. Daca suntem sanatosi n-avem ce sa cautam la ea, daca suntem putin bolnavi, iar n-avem ce sa cautam pe la ea. Da' de ce mai avem pediatru? Sau cand avem nevoie de pediatru? Atunci cand e atat de nasol incat te trimite la un specialist spunandu-ti ca ai stat prea mult si s-a agravat cutare bolesnita, eventual sa te mai si porcaiasca nitel pen' ca esti un ignorant, inconstient, bla bla? Si culmea, nu-s d-aia care sa faca poteca spre cabinet...Eh, fie... Si uite asa ajung la un cabinet privat, unde chit ca crede ca-s idioata, imi zambeste si contra cost face ceea ce cred eu c-ar fi trebuit sa faca Somitatea... Stiu si eu? Poate gresesc...