miercuri, 4 iunie 2014

Despre prietenie (viziunea mea) și vaci

    Ai văzut vreodată ce privire caldă au vacile, și boii, și vițeii? Nu știu de ce toată lumea consideră vițeii ca fiind blânzi și inocenți, dar eu cred că privirea lor este o constantă... în ciuda volumului progresiv și a vârstei.

  Sunt animale masive, huge bitch, forța, tati... Înțelegi? Adică juma' de tonă... Imaginează-ți o vacă furioasă cam ce pagube ar putea să facă dacă-ar avea chef, cre' că și d-aia s-a inventat vorba "te-a călcat vaca neagră"... Tancu' tati! Eh, tancu ăla are o privire atât de blajină, nevinovată, catifelată, plină de compasiune... jur că bate căprioara. Bine, mie dacă-mi zici de căprioară, nu-mi vine în cap decât "antilopă" și "friptură" (în cuptor, la foc mic, în vin, cu ierburi, timp îndelungat). Și mă mai gândesc la pantofi, genți, curele... dacă-mi zici de vite, mă-nduiosez, chiar dacă-s leșinată după papricaș, beef steak și alte delicatese... nu mă dau în lături nici de la pastramă, felioare străvezii cu irizații de curcubeu și arome din altă lume.
 
    Câteodată e bine să ai un prieten vacă (sau bou, sau vițel). Duce mult, ascultă-n tăcere și rumegă ce-i spui chit că nu are de gând să-ți răspundă sau să-ți spună ceva. Sau poate nu vrea.









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nu voi publica niciodata insulte, obscenitati, comentarii scelerate, nu dau doi bani pe ele, nu le citesc: nu va obositi!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...