Lacuire corecta unghii

     Lăcuire corectă, sau, cel puțin decentă: fără degete pictate pân' la cot, sau... unghii mâzgălite. Dacă nu poți, ești antitalent, ai două variante: ori te străduiești până-ți iese (da' te umpli de nervi și e păcat să irosești atâta timp), ori mai bine dai un lac incolor - nu se vede c-ai pictat pe lângă - unghiile arată bine și naturel, și-n plus mergi la una care se pricepe; chiar nu mai contează cât de frumoasă e culoarea (nu vede mai nimeni treaba asta), ori cât de scumpă e oja dacă unghia e pictată... cu bidineaua unui zugrav abțiguit.

     Nu există rețetă perfectă, dar un "secret" există: răbdare (răbdare 10 minute cât îți ia "operațiunea", și răbdare să se zvinte maglavaisul pe unghii)! Ești antitalent și-ți tremură mâna, mai pictezi și pe deget, nu-i bai... mai încearcă, la un moment dat o să îți iasă, iar dacă nu și nu, se găsește oricând un priceput care să te ajute... Nimeni n-o să aprecieze culoarea ori efortul dacă unghiile arată ca și când ai fi turnat cu sticla...
     - suprafața unghiei să fie curată, uscată, nu aplica oja imediat după baie ori după ce-ai folosit un tratament;
     - dacă aplici base coat: nu turna cu găleata, un strat subțire e suficient, aștepți să se zvinte; base coat ăsta nu este un moft: dacă aplici oja direct pe unghie, există posibilitatea ca pigmentul colorant din ojă să-ți păteze unghia, în plus stratul ăsta protector poate fi un lac/ pastă cu diverse proprietăți: previne (în teoria de pe etichetă și din reclamă) exfolierea, pătarea, deshidratarea etc a unghiei, este "fondul" pe care aplici culoarea; dă-i un timp să se zvinte;
     - după ce lacul suport s-a zvântat, aplici pasta colorată; în funcție de calitatea ei (putere de acoperire/ pigment șamd) aplici un strat sau două, sau câte-o fi nevoie până ești mulțumită de rezultat, desigur, respectând timpul necesar zvântării fiecărui strat; în general, dacă poți aprecia corect cantitatea de pastă necesară pictării întregii unghii, nu este nevoie de "straturi" suplimentare, cantitatea depinde de suprafața unghiei, dar și de calitatea și puterea de acoperire a produsului în sine (nu-i greu de determinat: încerci o dată vezi ce iese);
     - întotdeauna aplici pasta începând cu mijlocul unghiei, de la "rădăcină"/ bază spre vârf și fără a atinge cuticulele; un strat ar trebui să fie de ajuns, un al doilea doar pentru uniformizare, și numai după ce primul s-a zvântat suficient încât să permită o nouă aplicare;
     -dacă pasul doi a reușit, poți aplica un lac de finish: ăsta ar trebui să dea rezistență operei de artă, poate fi un lac lucios, mat, perlat șamd, în general are rolul de-a "sigila"/ fixa lucrarea, un strat protector de final, care protejează vopseaua, îi dă rezistența (dacă vrei să-l aplici, bine, dacă nu, iar nu-i o tragedie, dar înainte de-a îl aplica trebuie să dai un timp de uscare stratului de vopsea, altfel riști să-l strici);
     În general, dacă ești atentă la vopsea, nu prea ai cum să greșești:
     - dă timp ojei să se zvinte: răbdare;
     - lacurile cu uscare rapidă: trebuie să te miști repede, pentru că își schimbă consistența rapid, nu folosi ce-a rămas pe pensulă de la aplicarea anterioară: vâră pensula înapoi în sticlă, "agită" conținutul, pe cât posibil evită să te lungești cu aplicarea, nu încerca să retușezi, mergi mai departe și încearcă să dozezi corect cantitatea de pastă (nu-i greu, de la prima unghie/ picătură îți vei da seama); odată ce-ai descoperit cam care-ar fi "necesarul", restul vine de la sine;
     - ojele își schimbă consistența în timp, la contactul cu... atmosfera (fluiditate/ vâscozitate/ densitate, uneori și culoare): dacă la prima utilizare ai avut nevoie de trei straturi, data viitoare e posbil să ajungă numai unul, asta nu înseamnă că oja este proastă;
     - în cazul în care o ojă s-a îngroșat atât de mult încât aplicarea a devenit foarte dificilă, îi poți modifica consistența folosind un lac incolor, în nici un caz acetonă; există și diluanți dedicați, la fel de bine poate ajunge și la coș;