marți, 28 octombrie 2014

Deci... ca sa va povestesc...

     Într-o săptămâna s-au întâmplat atât de multe, încât mi s-au și șters din minte. Da' pe cea mai recentă dintre întâmplări, chiar că n-am cum s-o uit... Aproape că-mi vine să vă pun să ghiciți, da' mi-e că n-aveți chef de glume, așa că mai bine zic singură: inundație, vere! Da' inundație d-aia de neam prost...
     Adică, vineri seară, când băgaserăm cu toții cornu' în pernă, ne trezim cu ciocăneli în ușă. Cine dracu' să vina la noi, și, mai ales, noaptea?! Să-mi aduc aminte să povestesc cum ne-am trezit cu unii în casă.


     Eu, de felu' meu, m-am tot lăudat că dorm ca lemnu', mai ales de când nu am motive de îngrijorare... la fel de bine s-ar putea spune că n-aș prea avea o conștiința încărcată... și fix așa dormeam: lemn, decât că musiu Bâzdâc s-a foit mai mult decât de obicei, așa că m-am hotărât să-mi întrerup hibernarea și să pornesc în recunoaștere... Norocu' meu că n-apucasem să-mi șifonez bine mutra între perne, pen' că aveam musafiri, vecina H., pe care o văd destul de rar, mai ales la noi la poartă. În izmene, cu un crac suflecat, altul mototolit, îi dădui binețe, încă năucită... Nu mi-a luat prea mult să mă prind care-i problema, și fără să stau pe gânduri, invit vecina-n casa mea, din fericire (după cum aveam să constat ulterior), fără covoare, pe care covoare, mama, plină de inițiativă, mi le-a cărăbănit la o spălătorie. Io nu prea aveam chef să-mi despoi  casa-n pieile goale, da' decât să mă bâzâie maică-mea și să-mi futix creierii, am zis că n-are a strica, i le-am făcut pachet și am lăsat-o să-și facă de cap cu ele.

     Pe traseul spre ușă m-am dezmeticit, mi-am luat vecina de mână și-am pornit să bușluim prin casă după inundația care... se ascundea privirii noastre. Nu dădea semne că ar fi de față. Și taman când stabileam o zi de vizită, în liniștea nopții s-aude un fâșâit-gâlgâit. Taman ce dezbăteam problema că dacă o fi de la mine, o fi vreo țeavă adânc îngropată între BC, PC și alte armături cu  8, și atunci am cam feștelit-o pe problemă căci tre' să forăm adânc în pereți... numa' bine că fâșâitul ăla ne-a dat peste cap toate teoriile și-am lăsat taclalele și-am fugit după fâșâit. Care n-a fost greu de găsit: minune nemaivăzută și nemaîntâlnită, poate chiar miracol! Dintr-o duză izvora pârâiaș limpede, care mări, în cascadă se prefăcea cu ape învolburate și cuibar rotind de spume... dintr-o priză aveam alt izvor, iar din întrerupătoare alte cascade, toate de la mașina de spălat a lu' vaca din cutia de peste cutia mea. Plus o țeavă spartă. Tot la ea. După miros era Ariel. În câteva clipe, două camere au devenit lac de acumulare, peste care n-am avut ce arunca afar' de toate prosoapele din casă. altceva nu mi-a dat prin cap, iar cearceafurile au fost excluse din pornire.  Ce-a urmat, a fost bâlciul aferent unei întâmplări de acest soi: fuguța un etaj mai sus, și apoi fuguța la subsol. Urmarea: de atunci nu mai folosesc prizele de la două camere, întrerupătoarele... Urmează runda a doua: bâlci cu proprietarul apartamentului. Este a patra oară anul ăsta când mă sorcoveste... Acum nu mai pot spune că casa mea-i proaspăt renovată, pentru că... nu mai arată așa.

     Și să nu uit: într-o seară, ne trezim cu unii că deschid larg poarta, se descalță și se duc în sufragerie, un' se fac comozi pe canapea. Musiu Bâzdâc părăsește dormitorul conjugal, unde urmărea împreună cu subsemnata un palpitant episod din Blacklist, și purcede spre sufragerie. Are rost să spun că înșfăcase o veioză cu picior (aproximativ 90 cm, diametru 15 cm, marmură)? A aprins omu' luminile din casă, a dat bună seara cu o voce dulce, cam că a lu' ăla de făcea voice over ,  și n-a mai avut rost să mai zică și altceva, că ăia deja înghețaseră. Când și-au revenit din buimăceală și-a lăsat musiu arma jos, ăia i-au spus cu glas stins și tremurat "ne scuzați, am greșit etajul". De atunci nu mai lăsăm ușa descuiată...

 Mai pe seară va urma o poveste pe tema " ești nesimțit dacă... ?"   și "cât de prost ești dacă nu...?"

2 comentarii:

  1. :))) De inundatii am scapat, ca stau in ultima cutie de sub acoperis, dar tre' sa-mi iau si eu o veioza d-asta!...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ti-o dau p-asta: eu mai am una. E nitel mai scurta, dar la fel de eficienta :D

      Ștergere

Nu voi publica niciodata insulte, obscenitati, comentarii scelerate.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...